Cine a inventat munca?
Parintii, parintii lor sau sefii(lor)? Daca trag banii la xerox nu e bine? Citez din Parazitii “nu conduc e nimeni, dar sunt un lider”, propriul meu sef cica, bleah. Chestia asta nu ma ajuta cu nimic, am nevoie de bani (nu chiar ca de aer, dar grav), dar azi am o scarba grozava de munca.
Nu am chef de nimic, poate doar de a-mi stange iubita in brate si a o saruta, dar cum stiu ca mai sunt cateva zile, cu 781 de motive care sa ne opreasca, si chiar mai mult, sa ne desparta… ma enervez. Ma rasfat si imi doresc sa fie totul cum vreau eu, fara cel mai mic chin, in completa relaxare fizica (si sufleteasca) a mea. Simn ca nu am sens.
Ziua parea a fi destul de buna, interesanta, zambareata si senina, dar nu e. Mi-am amintit de ea si am draci de-mi imi vine sa urlu la ea mobilizare. “Mobilizeaza-te Dane!”. Grr. Cine a auzit de vreun job bine platit pe care sa-l desfasori de acasa sau de pe o banca din parc? Vreau la mare! (cu mai mult sau mai putin soare) Dau in dementa, pe masura ce scriu ma enrveaz mai tare, trece timpul si odata cu el ceva bani. Se reduce ziua mea de munca si implicit banii castigati de pe urma ei. Bleah. Cah. KK.
Cine mama naibii a inventat munca asta? azi nu am in nici un caz chef de ea! ma duc sa fac un dus.
PS: chestia asta e din categoria “problema sado-maso intima” :lol:






Cum comentezi?