Bizanterie, stupizenie si multe, multe vise (pe hartie) adunate si rasfirate ca si cearceafurile-mi (de ciuda) albastre. Cantari, iubiri, indragosteli si betii de cuvinte, solventi chimici de bucurie si multe alte franturi de intamplari (i)realizabile. Deja le dau o nota personala, proasta, de atata somn ce au adunat in ele. Ma enervez, de altfel, cand constat cat de mult timp il pierd dormind (si se presupune, visand, stiu deja asta) - nu de alta, imi place sa visez, dar nu sa dorm. Probabil o sa incep sa ma mint singur, ca imi place de fapt si somnul (somnolenta - sigur nu), ajungand la un moment dat la tot felul de concluzii bizare, la fel ca si ultimele vise (nu visuri, vise!). Un fel de talmes-balmes se desfasoara in mintea mea in timpul (pierdut) …

Nu mai am chef sa scriu. Cert e ca m-am trezit cu o durere-n cot (la propriu) de la somnul sucit-bizar de azi-noapte. Dorm prea mult.