Amuzant sau nu, o parte din blogurile personale se duc dracului. Kant sustinea ca umorul e provocat de “transformarea brusca a unei asteptari incordate in… nimic”. Tot de la principiul asta am plecat si eu in observatiile mele. Despre ce vorbesc? Despre blogurile personale. Nu stiu cum se face dar dispar pe zi ce trece. Toti posteaza stiri, rahatisuri de poze, filmulete, orice altceva decat creatie proprie, text scris de ei, gandit de ei, impresii ale lor.
Nu conteaza ca era de rahat ce scriau inainte sau ca era genial, ideea e ca s-a transormat in nimic blogul multora. Poate ca transformarea asta brusca in nimic trebuie sa produca amuzament, ca si situatie, dar pe mine nu ma amuza, dimpotriva, ma ingrijoreaza. Poate ca ma guvernez dupa principiul “moare baba de grija altuia”, dar observ chestia asta si nu mi se pare pozitiva. Problema nu e zona gri de unde proveneau, ci zona cacacioasa incotro se indreapta.

8 comentarii · Comenteaza »
Reactii pe bloguri
18 Aprilie 2007