Incep sa-mi iubesc din ce in ce mai mult vecinii, mai ales cu cat ai devin tot mai amuzati si amuzanti.

Intalnire de gradul 0 pe scara blocului:
Eu si Iovanov, vecinul de sub mine, asa zisul sef de bloc. Veneam din oras si am oprit pe la magazin sa-mi iau un Pepsi, ocazie cu care am primit si un pachet de cipsuri, ceva - fostele “Star Max, vrei si tu?”. Trebuie sa ma fi uitat foarte atent la pachet in timp ce urcam scarile pentru ca tipul, pregatindu-se sa intre sau sa iasa din casa - era in prag in orice caz: “Dane, ai descoperit reteta fericirii?” :)) “Pai, zau asa, cu lucruri din astea slabe te incurci? Unde naiba ai lasat vodka si berea? Cipsuri iti trebuie tie? Daca tu crezi ca te fac mai fericit… treaba ta, eu zic ca nu e bine” :))

Episod la interfon:
Suna intr-o veselie, eu asteptam pe cineva. Ridic receptorul, curios.. “Imi deschizi si mie?”… “Ana..?” “Aaa, nu, vecina de la parter, mi-am uitat cheile” (”Bunaciunea de vecina de la parter?”, in gand :D) “Bine atunci, spune parola…” “A, nu cred ca o stiu, dar pot sa-ti zic Tatal nostru sau vreo rugaciune daca vrei” =)) am lasat-o sa intre…

PS: Tipul e taxmietrist in viata de zi cu zi.. cred ca se prapadesc de ras ceilalti taximetristi prin oras, auzindu-l vorbind prin statie. Are vreo 50 si ceva de ani si doua fete de care eram indragostit eu cand eram mic, in rest am mai zis de el.
Vecina, in schimb, habar nu am cine e, studenta la ase sau asa ceva, prin anul 4; umbla un italian dupa curul ei, nu mi se parea nici unul din ei foarte amuzant pana acum :D