Cine se gandeste la moarte?

Home / Opinie / Cine se gandeste la moarte?

Cine se gandeste la moarte?

19 Martie 2007 20:58

Ma uitam astazi (in timpul pranzului tarziu, mai nou parca nu pot sa mananc daca nu am si un televizor aproape - ce face obisnuinta bucatariei cu TV imens din om) la o bucatica din Seinfeld. Subiectul era ceva legat de imbatrinire, de batrani, de frica de imbatranire. George Costanza era terifiat de faptul ca imbatraneste si ca ii poate veni sfarsitul in orice moment. Finalul episodului a venit repede dupa scena respectiva, inainte de a-mi termina eu ciorba cu smantana, moment in care mi-am dat seama ca nu prea obisnuiesc sa ma gandesc la moarte sau cel putin nu la moartea mea.

Ma gandesc la moarte ca la o chestie normala, care se se inatmpla altora. Nu m-am pus de prea multe ori in postura de “mort” sau posibil “mort”, dar nu mi s-ar parea mare lucru sa mi se intample. Trebuie sa existe un punct, un punct ca orisicare altul. Nu ma sperie, nu ma ingrozeste, cred ca e firesc. Probabil cei mai speriati de moarte sunt cei in plin avant carieristic, cu multe planuri in minte, cu multe altele in desfasurare sau cei care au ajuns la o varsta si isi dau seama ca nu au realizat prea multe (ca sa nu fiu rau si sa spun nimic). E firesc, mi-ar spune probabil un psiholog, sa nu ma gandesc la moarte sau sa nu imi para ca ar avea consecinte dramatice fiind la inceput de drum. Totusi, fiind la masa m-am gandit “ce ar fi daca as muri?”.

Daca stau sa privesc mai multe aspecte nu e totusi asa de simplu sau usor. Nici pentru tine si nici pentru cei din jurul meu. Dupa o varsta e previzibil cumva decesul, dar o moarte prematura, mai devreme de 50-60 de ani - in acceptia comuna, incurca rau. Nu e vorba doar de planurile si raporturile pe care le ai tu (mortul) cu viata, ci si de ale celorlalti cu tine sau asociate unor viitoare/posibile actiuni ale tale. Eu privesc viata ca pe o retea (nu mai stiu cine a enuntat teoria in prima faza, Gramos, ne ajutati?). Nu cred ca exista actiuni si actanti realmente independente/independenti, totul se contorizeaza si are legatura neaparata cu ceva din jur. Deci nu e simplu (comform teoriei mele - nu sustin adevaruri general valabile) nici macar sa mori, decat daca esti de un miserupism absolut. Culmea e ca teoria formulata in timpul pranzului e in perfecta contradictie cu felul in care privesc in general lumea - totul e simplu :D

Voi va ganditi/v-ati gandit ce s-ar intampla daca ati muri?

O sa iti placa...

No related posts.

Prostia poate dauna grav sanatatii » « Go Naked 2

9 Opinii · Spune-ti parerea

1 monk 22:20 19 Martie 2007

Poti sa incerci :D
Nu stiu, nu ma gandesc (inca) la moarte… dar cred ca majoritatea sunt speriati de teama de necunoscut. In fine, nu ca moartea ar fi singurul necunoscut in viata lor, dar cu siguranta e cel final.
2 de ce? 0:04 20 Martie 2007

si tu..? tie nu iti e necunoscut nimic pe lume? sau doar nu iti e frica de necunoscut? :)
3 Patris 0:04 20 Martie 2007

Avem in popor o zicala tare dragutza: “N-am timp nici sa mor!” Suntem atat de prinsi in treburile zilnice, in problemele noastre incat nu avem timp sa ne gandim la moarte. Mai sunt altii care au timp si pe patul de moarte, in plina agonie isi planuiesc exact inmormantarea. Dar, de cele mai multe ori, toti ne dorim o moarte usoara, lipsita de prea multa suferinta si prea multa tristete pe chipurile celor din jur… Poate si de aceea nu ne stresam prea mult in legatura cu problema asta. Speram sa murim usor, brusc si subit! Mai degraba ne facem griji in legatura cu ce lasam in urma noastra dupa moarte, decat daca o sa murim vreodata. Ne-am obisnuit cu ideea asta, in fiecare zi mor atatia oameni, e ceva firesc si te gandesti ca tie nu ti se poate intampla prea curand. Dar niciodata nu se stie. Poate ca pe mine deja ma cauta moartea pe acasa, dar nu ma gaseste! :))
4 de ce? 0:23 20 Martie 2007

patris: vezi, cam la asta ma gandeam si eu - ca iti mai pasa si de ce e in jurul tau in momentul mortii, e vorba de relationarea aceea cu ce e in jur. dar faza cu “nu am timp nici sa mor” nu e valabila, exact aia care o spun se gandesc ce naiba se intampla daca mor :D
5 aprozarnet 1:31 20 Martie 2007

cand te gandesti la moarte, sau dc in anumite momente esti pus in fata posibilitatii ei, cred ce se intmpla e ca imediat ti se schimba prioritatile. se rastoarna..
incep sa conteze lucruri carora nu le dadeai importanta pt ca puteai oricand sa le faci altadata.
insa cand altadata nu se mai intrevede…
6 mery 20:00 28 Octombrie 2007

Buna seara dragii mei!!!

Am inceput sa vad ca prea multe persoane mor….din ce in ce mai multe…… de cancer.Poate inainte nu ma gandeam prea mult la cei care mor…sa bag in seama o inmormantare…ziceam…a murit si gata…..Insa acum parca mi-e frica..sa nu fiu si eu printre ei…cei care mor.
Sunt inca tanara…si nu cred ca mi-e sortit sa mor asa rapid..insa mi-e frica totusi de moarte….de ce s-ar intampla dupa plecarea mea..
Avem un copil de 5 ani…si e asa de inocent….cum pot sa-l las eu sa creasca cu altcineva ..fereasca Dumnezeu…..
Cred ca viata trebuie traita asa din plin…cu credinta si cu placerea de-a trai…intr-un final ne ducem toti…oare cum e pe lumea cealalta?
7 isa 22:43 14 Mai 2008

cu mine ceva se intimpla in utimul timp….ma gindesc prea mult la moarte, merg pe drum in transport si ma gindesc asa ..”ce-ar fi daca s-ar intimpla un accident si……..?” sau : trec calea ferata si ma gindesc” dar daca trece acum un tren pe-aici….?” si in minte mea se ruleaza deja tot felul de imagini , un film parca vad toata chestia asta. si imi inchipui tot felul de nebunii si despre apropiatii mei. nu stiu ce e cu mine. poate e din cauză ca aud tot felul de chestii ce se intimpla la noi in societatea de azi??? sa ma adrsez la psiholog????
8 annita 13:01 25 Iulie 2008

moartea…..acest cuvant dulce aduce multa bucurie in viatza mea…..sunt o persoana fff rece fara sentimente fatza de nimeni nici macar de parintzii mei nu-mi pasa…..cateodata am nevoia sa simt ca cnv ma yubeshte am nevoie sa-mi zambeask cnv sa pot rade….dar nimeni nu este langa mn k sa ma faca sa zambesc deoarece nu am lasat pe nimeni sa se apropie de mn…moarte pt mn mie mama…dumnezeu abs tot ce iseamna pt mn viatza…….cam atata cred yo despre moarte…..nu are rost sa spui “nu merita sa mori” bla bla bla……prostiii dc sa traieshti teai gandit vreodata dak ai vreun obiectiv pt care sa traieshti…? shi normal ca nu ai pt ce sa traieshti……dead dead dead dead dead……MOARTE…
9 Alex Predeal 0:27 27 Iulie 2008

Pe mine ma ingrozeste gandul ca o sa mor fara sa las ceva in urma, si ca nu am realizat nimic. Am pierdut recent un prieten bun si am zis ca o sa profit de fiecare clipa in care mai respir pe-aceasta lume. Insa nesiguranta zilei de maine ma cuprinde cateodata si ma simt prea mic in acest Univers mare. ( cliseu, stiu ) Asadar, sper sa apuc vreo inovatie medicala sau vreo descoperire care sa ma ajute sa traiesc pana sa ma plictisesc si sa-mi doresc intr-adevar moartea.