M-am trezit cautand aţă alba. Nu stiu cum se face ca ideile bune abia noaptea imi vin. Ma pun usor pe pat sa dorm si imi amintesc brusc ceva, analizez un pic, mustacesc nemultumit ca nu mi-a venit ideea cu o ora inainte si ma ridic pentru a nota. Treaba asta se repeta de regula de cate 2-3 ori. De cate ori ma pun pe pat, gandurile vin in valuri. Dar la un moment dat somnolenta imi fura tacut pleoapele si mi se face lene sa ma mai ridic sa notez. Adorm. Dar chiar si in somn mi se intampla sa ma gandesc la cate ceva. Problemele zilei incheiate, problemele zilei urmatoare, ce am gresit, cum sa repar ce am gresit, tot felul. De obicei, daca nu notez, uit pana dimineata.

Azi noapte mi-am amintit de plapuma mea. Cand i-am schimbat ieri fata alba cu una albastra, curata, moale si parfumata, am vazut ca e descentrata la un colt, i s-a rupt ata… de pe cusatura. Stiu ca e vina mea si recunosc: dorm nelinistit. Vorba unui prieten: “Cum te invelesti tu, Dane? Cu forta!”. Are o parte portocalie si una verde. Pentru a-i reface structura moale si pufoasa am nevoie de ata alba. E singura care nu ar contrasta puternic cu cele doua culori. Nu stiu cat de bine ma pricep la cusut, dar nu poate sa fie o treaba prea grea. M-am trezit gandindu-ma la asta.

Cafeaua si tigara de dimineata zboara cu viteza in interiorul meu. Ma gandesc la plapuma. Parasesc bucataria cu ganduri marete. Deschid cutia cu papiote - o minunatie de culori. Curcubee se desfasoara in fata mea, de la roz la verde, de la portocaliu la albastru inchis. Ata alba, nu! Cum naiba?!? Sunt mirat si enervat de insucces. Imi imaginam ca operatiunea in sine o sa fie complicata, nu gasirea atei. Ma gandesc: pe la mine prin camera nu poate exista bucata de ata, cautarea e inutila. O s-o intreb pe M., o colega de apartament, trebuie sa aibe habar, doar e fata. Lumina e aprinsa la baie, ciocanesc de control. “Ies imediat!”, rade.

Ma invart pe hol, fumand. Iese in sfarsit gafaind din baie alaturi de prietenul ei. Sunt uzi, transpirati si zambesc mult.
- Stiti cumva unde gasesc ata alba?
- In baie nu, rade cu subinteles. Nu cred ca am.
Astept sa se imbrace si sa caute. Intre timp ma duc sa imi pun perdeaua proaspat spalata. Vad ca un inel se cam desprinde. Am si mai multa nevoie de ata alba! M. nu a gasit. Ma enervez.

Ajunge sora-mea acasa. Nici nu o las sa se descalte bine.
- Ai ata alba?
- Huh? Pentru ce-ti trebuie.
- Lasa asta, spune-mi daca ai.
…. astept sa caute.
- Am gasit! Dar e moale si se rupe, chiar pusa de doua.
- X(

Plec voiniceste la mercerie. Pe Gheorghe Lazar, destul de aproape, e una. Vreau ata cu orice pret. Usa e inchisa. Vad un anunt cu “vin in 10 minute”. Ma invart prin fata magazinului. Fumez o tigara. Ma invart, nu vine nimeni. Mai fumez o tigara… Trec 20 de minute. Tot nimeni. Ma uit la atent pe usa. Observ inca un anunt: “luni 30 aprilie si marti 1 mai - inchis”. Mor de nervi.

Imi vine sa ma urc in tren si sa plec in Bulgaria la mare, e mai ieftin decat la noi. Asa o sa uit de ate, plapume si perdele. Din 20.000 de romani ajunsi acolo tot se gaseste o frumoasa care sa ma faca sa uit.

E 8 seara… Nu am plecat niciunde. Plapuma are coltul stramb, fereastra sta fara perdea. Caut ata alba…