Titlul initial era “Unde se duc ideile bune atunci cand se duc”, dar dupa primele doua randuri scrise mi-am dat seama ca datorita unui joc de cuvinte mai mult sau mai putin fericit (dar cu valoare estetica, trebuie sa recunosc), imi poate iesi un alt text si ca risc sa ajung sa scriu despre cu totul si cu totul altceva decat mi-am propus. Am apasat insistent pe backspace si am luat-o de la inceput:
Multa lume se plange ca nu exista idei bune, ca la noi nu exista idei bune, ca Romania online duce lipsa de idei bune, ca peste tot apar doar copii ieftine dupa idei mari ale oamenilor mari (sau mici). Nu e deloc asa, daca stai sa privesti mai atent si nu esti tentat sa dai sentinte in necunostinta de cauza. Idei bune apar, toata lumea are idei, tot romanul urla la fiecare colt de stada ori coltisor de internet ca are idei. Partea mai proasta e ca nu le pune in aplicare. Nu pentru ca nu ar fi convins ca ideile lui sunt bune, ori de frica insuccesului (hai, fie si asta), ci din lene. Din lenea de a se face cunoscut cu ideile lui, din lenea de a-si face cunoscute ideile.
Multi considera ca e destul sa aibe idei, cineva-cineva tot o sa le vada, astfel recunoascandu-i valoarea (poate valoarea ideii?). Asa ca face una din doua: ori povesteste cunoscutilor cu multa verva despre ideea avuta, ori o pune pe un blog – scriind cu aceeasi verva – dar nu se intereseaza sa o faca intr-un fel sau altul cunoscuta. E fals. Nu are farmec asa. Blogul cu idei multe, dar fara vizitatori e ca tipatul in perna. Poate ai norocul de a te auzi vreo baba carcotasa prin perete ca incerci sa tipi, baba care sa-ti faca mai apoi reclama falsa, fara sa vrea, doar fiecare intelege cat poate.
Ar trebui sa vina cineva cu ideea de a colecta toate ideile bune care se risipesc (ma refer la intelesul propriu, nu sugerez inca un feed agregator) si a le face cat mai cunoscute. Cum adica se risipesc? Simplu. Se duc niciunde, raman in perna, raman in blogul fara prea multi cititori.
mai mult →