La doua strazi, un colt si cativa pomi distanta de blocul meu e un fel de livada, cu cativa pomisori si multa iarba, neingradita. Nu mi-am dat seama niciodata daca e in fata sau in spatele unui bloc, arata caricatural constructia respectiva. Un morman de beton subtire, gri-murdar, un pic stamb din fundatie, cu geamuri si balcoane minuscule. Un fel de secretara la 40 de ani, fara sani, fara forme, cu figura stearsa, pe care nu o baga nimeni in seama cand trece pe langa ea, cam asa arata si blocul de langa livada cu pricina.

Trec astazi pe langa el, ma intorceam acasa pe “scurtatura”, printre blocuri, nu observ daca mai exista sau l-au daramat, vorbesc preocupat la telefon. Gesticulez, ma mir, fac grimase si comunic mult, brusc, mi se termina bateria. Injur scurt si ma grabesc sa-l pun la incarcat. Aud undeva in dreapta mea, rasete scurte in urma injuraturii mele - “baga-ti-as detergent in baterie!”. Ma intorc si vad sub pomul apasat de fructe rosii un doamna modesta la 35 si un pic de ani amuzata de mine, culegea fructe rosii si zemoase. Ah, vreau si eu, mai aman conversatia la telefon cu 5 minute.
- Sunt bune?, eu, dupa ce zambesc frumos si salut.
- Te rog, incearca.

Ma apropii incet prin iarba mare de pomul cu pricina si intreb (un pic stupid) inainte sa iau:
- Dar ce sunt astea? Visine sau cirese, eu nu le diferentiez cand le vad.

Doamna imi zambeste familiar si raspunde mirata
- Dar nu ai crescut in …
…Ce, de unde stie ea unde am crescut eu?!? Ma cunoaste si am facut o gafa nerecunoscand-o?…
-… Romania?

Pftiu, oftez cumva usurat si totodata mirat de naivitatea mea de a crede ca ma cunoaste.
- Pai… Ba da, dar tot nu stiu ce sunt…

Gust, sunt acre!! Vede ca ma stamb si se distreaza iarasi:
- Sunt visine… Radem amandoi.

Dau ziua buna si ma indrept amuzat spre casa, cu doamna de treaba in minte si alte doua visine mai dulci in palma. Vorba Alexndrinei Hristov “Baby, vita-i frumoasa”

Uite si melodiei, daca tot spuneam de ea:

PS: au schimbat trilulilu playerul, arata mai frumos asta :)

Taguri:Oameni