Am asistat de curand la doua explozii printre bloguri, si nu, nu e vorba de conflicte, ci de doua evenimente ce s-au vrut sau au iesit virale, ambele prost intelese de participantii la ele. De fapt, cele doua “evenimente” nu prea au legatura intre ele, ci doar maniera in care au fost intelese.

In primul caz, e vorba de (logoree.ro) un site romanesc copiat (cum se obisnuieste), nu numai ca idee (twitter.com), dar si ca programare – scripturi imprumutate si prost puse. Oamenii au incercat sa-si faca reclama pe peste tot, o multime de forumuri, mai nou au contactat si bloggeri. Ei bine, acestia au scris (cum le-a fost solicitat) despre site, psaico, alexbalan, dumis, dada si alti cativa (am uitat sa-mi salvez toate bookmarkurile de la posturi prin care am trecut), dar au facut-o slab.

Jen, face nota discordanta, in rest, oamenii au dat definitia de dictionar a cuvantului (aflata si in headerul logoree.ro ) sau au preluat pur si simplu mesajul oferit de creatorul site-ului. Spune tuturor ceea ce faci, ce gandesti si ce crezi. Transmite gandurile tale in 200 de caractere catre comunitatea pe care incercam sa o formam. Acesta este sloganul si ideea care sta la baza site-ului de comunicare. Unde e partea prost inteleasa, ca nu despre publicitate prost facuta vorbesc? Pe site!

Cei care au intrat acolo au inteles doar ca trebuie sa posteze cat mai mult si cat mai stupid. Pentru a aparea pe primul loc in topul “logoreicilor” posteaza cate un mesaj pe minut, timp de 20 de minute – de cateva ori pe zi. Partea cu comunicarea nu au inteles-o sau a fost uitata pe parcurs .

Cazul doi. Bobby Voicu a venit cu o idee buna – sa organizeze niste discutii (chiar utile), niste workshopuri. Ca sa se asigure ca oamenii nu vin doar pentru a pierde vremea acolo, ca sunt interesati de ce se intampla le-a dat o tema de casa. (Cristina spune despre ce e vorba).

Ce au inteles participantii? Trebuie sa scrie cu tot dinadinsul despre cum sa faci tafic – s-au documentat, au gasit metode deja nefolositoare si trecute (Article Submitted On: March 25, 2005), au scris chestii usor stupide, dar toti au scris cam la fel. Ideile s-au repetat.
mai mult →

(21 comentarii)

Post-industrial sau Vestigii socialiste. Un blog pentru nostalgicii comunismului industrial, foarte multe poze bune si interesante. Minus: interventiile autoricesti sunt aproape insesizabile, autorul nu spune nimic despre el sau blog, layout-ul e imposibil – prima pagina are multe mii de pixeli pe lungime – aproximativ 70 de scrolluri de mouse de la un capat la celalalt.

Alexandru Petras – advertising, branding, management, marketing, opinii personale. 67 de posturi, 2 luni si un pic de activitate – promite mult. Greseli – are mailul de yahoo (pus cu link) in pagina despre si va primi mult spam, unele posturi sunt pur si simplu prea scurte.

Crist Sadler sau Ctrl+Alt+Blog. Muzica (ciudata), posturi misogine, reclame (comentate sau doar prezentate), arta urbana si experiente proprii. Minusuri – tendinta de a scrie cu multe cuvinte cheie in cautarile despre sex.

Cristian Chereches – business sex appeal’. Lectii de marketing, comentarii pe marginea unor reclame, banking online. Minusuri: nu exista o pagina de contact, nici una “despre” – sectiunea cu informatii despre autor e scurta si trece neobservata din cauza amplasarii, stil de scris (foarte) fluctuant.

Adrian Soare sau Succes Dublu. Multe categorii, multe subiecte abordate, unele cu mult stil. Greseli: o tema vizuala cam prost aleasa (headrul are o sectiune clickabila prea putin evidenta, footer-ul e total nefolositor, cu un contrast prea mare – text greu lizibil)

Taxi. Un proiect interesant al celor de la Oricum. Posturi cu si despre taximetristi. Minusuri: proiectul se dorea un pic mai amuzant decat a iesit, e foarte slab mediatizat/promovat.

Gabriel Ungureanu – unggaby. Blog personal presarat cu informatii din domeniile interesante pentru autor. Minus: abundenta de posturi cu si despre angajator, ori despre servicii ale acestuia – Romtlecom

UPDATE: Pentru cine se intreaba, oamenii astia nu mi-au cerut sa le pun link, sa scriu despre ei sau ceva asemanator, am facut-o din proprie initiativa, pentru ca mi-au placut, pentru ca mi-au atras atentia, pentru ca merita sa fie facuti cunoscuti. :)

(12 comentarii)

Eu sunt un tip care accepta multe, desi nu par. Accept lumea frumoasa, urata, proasta, desteapta, cum e ea. Ca mi-as dori eu ca toti sa fie frumosi si destepti e altceva, ca ii critic pe multi ca nu sunt asa, e cu totul si cu totul alta treaba. Printre chestiile pe care le accept sunt si tipii gay. Nu mi se pare ca au probleme mintale/mentale cum se exprima hazliu un tip pe un blog, nu consider ca ar trebui impuscati, nu consider ca ar trebui marginalizati de societate, nu consider ca ar trebui batuti. Sunt un pic mai speciali, atata tot, au alte preferinte sexuale decat mine. Mai degraba imi e sila de mosii carora le curg ochii dupa pustioaice decat de homosexuali.

Cunosc tipi homosexuali, cunosc tipi homosexuali care mi-au facut avansuri, tipi care mi-ar fi facut tot felul de favoruri materiale in schimbul atentiei, le-am explicat ca nu avem aceleasi gusturi in materie de sex si m-au lasat in pace. Nu e o problema asa de mare sa ai in preajma ta un homosexual (cum spunea saptamana trecuta oierul-sef, Becali – bag mana in foc ca nu a vazut un homosexual in viata lui).

O cunosc pe Irina, lucreaza la Accept, ea a deschis mintea multora in privinta sexualitatii. Aici apare ce NU accept eu… Am intrat pe site zilele trecute sa vad ce s-a mai intamplat cu gay-festul. Nu mica mi-a fost mirarea sa vad, printre altele, tricouri de vanzare – la preturi extravagante. In prima faza mi-a atras atentia faptul ca scria acolo “tricou alb/white T-shirt” iar el era galben, m-am distrat un pic, l-am adaugat in cos de curiozitate (e alb sau galben pana la urma?) si am asteptat sa “curga” lista cu produse de vanzare sa vad poate mai apare ceva interesant. Urmatorul produs – o insigna costa 10.000 RON!!!! Adica 100.000.000 milioane lei vechi!! Am crezut ca e o gluma ori ca poate e din ceva diamant si am verificat cosul de cumparaturi sa vad ca nu cumva sa fie si tricoul in aceasi situatie. Nu am si nici nu aveam de gand sa dau atatia bani pe niste produse. M-am socat, in cosul de cumparaturi tricul costa 25.000 RON – 250 de milioane de lei vechi. L-am sters repede. Gluma, eroare, ce o fi, dar nu pe banii mei.

E o greseala, fara doar si poate, dar pe cecul care l-ar plati cineva ce va scrie? 25.000RON? Cine va achita valoarea foarte mare aparuta acolo? Ma indoiesc ca sunt prea multi care sa dea atatia bani pe un tricou. Irina, fa ceva in privinta asta, e o eroare… extravaganta. [vad eu aiurea :))]

(9 comentarii)