A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit, un porc. Dar nu era un porc ca toti porcii, ci era unul frumos, amuzant, plin de buna-vointa, mieros cu toata lumea, dar doar la suprafata - asa cum ii sade bine unui porc. Datorita calitatilor sale porcesti de exceptie, a devenit intr-o zi, pe nesimtite, la fel cum afirmau mai marii vremii despre el ca ar fi fost, un fel de vedeta. A umplut multi centimetrii patrati de spatiu internetic prin scandalurile provocate (1, 2, 3) si a aparut chiar si pe ArhiTV, pentru o intamplare ce se spune ca i-ar fi creat renumele de porc. Asta e partea cea mai frumoasa…

Cu multa vreme in urma, inainte de a fi bagat in seama de prea multa lume, porcul nostru s-a gandit ca vrea o tema originala pentru blog, o tema vizuala cum nu mai vazuse nimeni pana atunci, o tema care sa nu respecte standardele de blog si care sa arate altfel decat orice se vedea printre bloguri. Porcul ce s-a gandit? Nimeni nu-i face gratis asa ceva, deci trebuie sa apeleze la un om care se pricepe, nu putea alege un porc. Cum si-a gasit omul? A dat sfoara in tara ca ofera un aparat de fotografiat pentru tema si a spus tuturor despre asta. Oamenii s-au strans, au intreabat, au licitat, au participat spiritual si afectiv la concurs, iar porcul a decis intr-un final ca are un castigator, deci, toate bune si frumoase.

Castigatorul a discutat cu porcul, i-a oferit variante de design, a stabilit detalii si s-a apucat de lucru. Intr-un final, a terminat tema, cu mult inainte de deadline, chiar mai mult, a terminat-o de ziua maiestosului porc si si-a asteaptat cuminte “premiul”. A asteaptat cateva zile, ca numitul era plecat la sat, a mai asteaptat alte cateva dupa aceea, pentru ca au existat treburi mai importante de facut, a mai asteaptat vreo saptamana, ca porcul uita in fiecare zi sa puna aparatul la posta si tot asa.

In total s-au adunat vreo 3 luni de promisiuni sub forma “maine”. Moment in care omul s-a saturat si s-a hotarat sa-l dea pe porc in vileag. Nu ca ar conta prea mult pentru porc, ci pentru a se feri restul oamenilor de el. Am zis!

scuze, sint un porc, o sa-mi repar greseala (4 mai 2007)

Ii multumesc din suflet lui Apo pentru bunul simt si tinerea de cuvant de care a dat dovada, fara de care acest magnific post de blog nu ar fi existat.

De asemenea, multumiri (de asta data sincere) Arhi + Visurat pentru sustinerea sincera aratata. Sunteti tari, baieti! ;)