1500 de metri, atat mai pot alerga (deocamdata).
Mi-am facut eu un plan mare si tare: joging de seara, 2000 de metri, de preferat sub 11 minute. Incalzire musculara buna, echipament adecvat, chef maxim, inserat afara, sub 30 de grade, totul parea perfect. Am pornit voiniceste si-am facut prima mie in mai putin de 5 minute (glorie si fericire), dar, brusc, dupa jumatate din a doua mi s-a infit un cutit (sau topor ceva, ca parea mare si greu), in partea dreapta, pe undeva sub coaste si n-am mai putut (bum, tragedie), am taiat-o printre blocuri si m-am intors cu coada intre picioare acasa.
Nu-mi venea sa cred, am dat chix cu planul meu maret. Cu ceva ani in urma, prin liceu, eram campion la rezistenta, acum dupa 1500 de metri gafai si imi vine sa raman acolo? Imi promit mie ca o sa alerg in fiecare seara de acum. Totusi, parca mai bine ca n-am alergat la sala. Ca acolo ma opream pur si simplu si gafaiam transpirat pe o banca. Asa, prin cartier, chiar daca n-am mai putut si am taiat-o printre blocuri, tot am mai avut vreo 200 de m de parcurs ca sa ajung acasa, sa am unde sa ma asez.
De fapt, ca sa fiu sigur ca aleg mult si nu ma opresc ar trebui sa ma deplasez pentru alergarea de seara intr-un cartier cu ceva caini, sigur as egala niscai recorduri olimpice cu o hoarda de latratori alergand dupa mine. :D
13 comentarii · Comenteaza »