88 articole din luna ianuarie 2008

NOTA: Pe aceasta pagina vei gasi doar un fragment din articol, fara imagini, pentru articolul complet click pe titlu. (Ordonarea e dupa data)

Bancul zilei – irakieni vs. unguri

Razboi, Iran contra Irak: un iranian si un irakian stau fata in fata in transee si se impusca de zor. La un moment dat irakianului i se blocheaza pusca:
- La pisda matii pusc’ imputit! injura irakianu’ intr-o romaneasca stalcita. Iranianu’ il aude si il intreaba intr-o romaneasca la fel de stalcita:
- Bei bork, de inde stii la tine romaneste, bei?
- Facut jcoal la Romania.
- Zeu? Si unde fecut la tine jcoal?
- In Cluj.
- E! Si ce jcoal fecut tu, bei?
- Politehnica. Da’ di ce?
- Pei si eu fecut jcoal la Romania.
- Daaa? Ce jcoal?
- Eu fecut Medicin la Miercurea Ciuc.
Irakianu’ isi repara repede pusca si incepe sa traga dupa iranian rafala dupa rafala, incarcator dupa incarcator:
- Ia bei, la bizda ma-tii di ungur imbutit!

:)) scuze celor care simt ofensati, dar e genial bancul.

(28 comentarii)

13. Noroc ca a demisionat Cristian Tudor Popescu

Depasit cu mult de vremuri, ajuns din spate de new media si principiul conform caruia un ziar trebuie sa produca mai mult decat cheltuie, Cristian Tudor Popescu isi da demisia de la Gandul intr-o frumoasa zi de 13.

Desi vazut de multi ca un jurnalist foarte bun (cu exceptii, e adevarat), omul se lauda ca nu stie sa foloseasca calculatorul, refuza cu incapatanare modernitatea, iar asta l-a adus incet, dar sigur, aproape de capatul de linie.

Amuzant e ca nu vrea sa recunoasca ca ar fi si gresit pe undeva: ““Dl. Sarbu doreste pentru anul 2008 un set de parametri de performanta pentru ziar, care mie mi se par de neatins in conditiile ramanerii in categoria quality newspaper [..] Am ales sa demisionez” spune Cristian Tudor Popescu pentru Mediafax si Realitatea.

Tolo are un text frumos despre cum s-a ajuns in situatia de fata.

(15 comentarii)

Amanarea e arma prostului

Daca ar fi sa alegem o arma pentru a lupta importiva sarcinilor grele sau mai putin placute pe care le avem de indeplinit, fara indoiala ca cea mai proasta cu putinta ar fi amanarea. De ce? Din pacate, de cele mai multe ori, acele treburi complicate, grele si putin apetisante sunt importante. Iar amanarea sarcinilor importante scade productivitatea in primul rand si duce la pierderea respectului de sine, in al doilea. Te trezesti la un moment dat ca nu ai facut nimic notabil… si te intrebi de ce.

M-am apucat intr-o doara sa citesc acum cateva zile (la baie, ca orice barbat care se respecta) o carte scrisa de Hyrum W. Smith – “10 legi naturale pentru cesterea productivitatii si a echilibrului interior. Sistemul Franklin de management al timpului… etc.” . Un titlu prea lung si prea americanesc ca sa fie pe gustul meu. De la bun inceput am deschis cartea cu o ideea preconceputa: e scrisa pentru a vinde cine stie ce curs pentru americani – nu are cum sa fie interesanta. Totusi, rasfoind aiurea prin ea am gasit si cateva sfaturi chiar dragute in spinoasa problema a timpului.

Sugestii pentru a invinge amanarile desprinse din carte:

  • Stabileste un termen limita. Astfel creezi o urgenta unde nu exista
  • Fa partea mai putin placuta intai. Te relaxezi mai apoi la gandul ca vin treburi tot mai usoare
  • Transforma o activitate serioasa in joaca. Considera ca activitatea intreprinsa e un joc
  • Acorda-ti o recompensa, astfel ai si motivatie pentru a lucra mai mult si mai bine

Din atatea pagini cat are cartea, trebuia sa gasesc si cea bun, nu? :)

(6 comentarii)

Google PR Update

Back to PR5, baby :)

S-a dus inca un update de PR Google. S-au schimbat iarasi ceva chestii in algoritm, dar de data asta e motiv de bucurie pentru multi – au revenit in top cei care au fost penalizati (si eu ma numaram printre ei).

Am prins vreo doua PR4, pe siteuri noi, un PR3 – site de 3 saptamani vechime si PR5 pe deceblog.net. Happy.

PS: Sunt curios daca o sa influenteze cautarile noul PR. La voi cum se manifesta update-ul?

(15 comentarii)

Serviciile si pensiile private

In Romania stam prost la capitolul servicii. Fie ca mergem la hotel, fie ca mergem la restaurant, fie ca sunam la suport clienti, fie ca mergem la banca, tot timpul dam de cate “o proasta” sau de cate “un dobitoc”. In “servicii” e plin de oameni nepregatiti, scarbosi, ofticati, nervosi, probabil prost platiti. Culmea, oamenii aia sunt pusi acolo sa te ajute, nu sa te enerveze, nu sa iti manance timpul si nervii, sunt pusi acolo sa iti ia banii – eventual.

Nu ca e amuzant? Tu vrei sa le dai bani, iar ei se poarta de parca cine stie ce ai vrea de la ei. Eu sunt pretentios cand e vorba de modul cum se comporta reprezentantii unei firme cu mine, motivul e simplu – sunt platiti sa ma ajute, sa zambeasca si sa se poarte frumos. Am un magazin in fata blocului unde nu merg nici fortat cand e o anumita vanzatoare. Prefer sa-mi iau paine si tigari de la non-stopul care e la 10 minute distanta decat sa-mi fac nervi. Ca sa nu mai vorbesc de banci, unde, dupa ce totul se misca extrem de incet datorita birocratiei, mai gasesti si cate o tipesa nepregatita sa te ia la trei pazeste.

Regret si acum ca mi-am facut acum ceva ani cont la BRD si ma lovesc saptamanal de “consultanii financiari” (sau cum se numesc) de acolo. Am impresia ca nu sunt singurul…

Nu la fel sta treaba cu pensiile private. Am preferat sa trec pe la toate bancile pana sa gasesc oameni pregatiti, care sa nu-mi manance timp si nervi. De ce? E vorba de banii mei si e vorba de multi bani. O gramada de ani o sa tot platesc unei banci pentru a ajunge la o pensie frumoasa. Cel putin din cauza asta am nevoie sa fiu respectat si tratat cum trebuie. Refuz sa dau bani unei banci care nu stie sa se poarte. Ma gandeam la un moment dat ca ar fi frumos sa-mi pot alege cu cine vreau sa stau de vorba despre pensia mea.

Uite ca la ING am gasit o multime de consultanti din Timisoara dintre care pot alege ce-mi place. Asa se trateaza corect problema!

PS: mai sunt cateva zile in care romanii pot opta pentru pensii private

UPDATE: Nu am mintit cu nimic

(18 comentarii)