de ce? blog

In ultima vreme ma trezesc devreme din proprie initiativa, dar asta nu inseamna nu urasc sa fiu trezit de altii. Nu stiu daca sunt oameni care sa nu urasca trezirea fortata. Ehe, tocmai pe asta ne bazam prin liceu cand ne distram cu trezirile.

Clasa a 10-a si a 11-a am facut-o in Caransebes, am stat in internatul liceului. Coleg imi era intr-o vreme Popa Serifu’ Gelu, cu el cred ca era cea mai mare distractie.

Tipul era ciudat, dar se lua foarte tare in serios, la 22 de ani se gandise ca vrea sa se faca popa si s-a apucat de teologie, terminase ceva scoala de meserii. Era prin clasa a 11-a la seminarul teologic cand l-am cunoscut eu.

Gelu avea pe la ora 6 jumatate dimineata rugaciune obligatorie in capela sau la biserica, pentru asta trebuia sa se culce seara undeva in jur de 10 sau mai devreme. Oricum, somnul era totul pentru el. Dormea de nu era adevarat. Ziua, noaptea, cand apuca. Ii mai spuneam cateodata “ba, Gelu, tu dormi ziua ca sa te poti odihni noaptea?”.

Internatul era organizat intr-un fel de apartamente: doua camere cu cate 2 paturi, un hol mic si o baie la fel de mica atasata. Intr-o camera dormeam eu si Gelu, in celalta Mihai si Gabi. Gelu era “dusmanul comun”, tinta predilecta pentru misto-uri si teste de metode de trezit. De obicei il lasam pe Gelu sa adoarma si stateam toti in cealalta camera. Dupa ce adormea Gelu incepea distractia. Intram incetisor in camera:
-Gelu, dormi?
-Mda, ce vrei?
-Ah, daca dormi, lasa, vorbim maine…
-Grrrr

Mai asteptam vreo 10 minute sa adoarma si mergeam iar:
-Gelu, Gelu (scuturandu-l energic) la cat te trezesti maine?
-La 6, DE CE?
-Ah, ma gandeam sa ma trezesti si pe mine la 8… dar, lasa
-Grr

De asta data trebuia sa mai asteptam vreo 15 minute, ca deja ne astepta sa mai venim.
-Gelu, nu-i asa ca nu dormi?
-BA DA!
-Pai daca vorbesti inseamna ca nu te-ai trezit…
-AAAAAAAAAA (se abtinea de la injuraturi, ca era credincios)
-Oricum, doar verificam…
-Urmatorul care ma mai trezeste o sa fie aruncat pe geam!
-OK, OK, scuze…

Dupa replica asta, care venea, invariabil, in fiecare seara dupa cateva ture de trezit, procedam cu atentie… Asteptam sa se faca ora 12 si de obicei il trimiteam pe Gabi (mergeam sa il trezim pe rand)…

-Gelu, Gelu
-mmm (adormit)
-Sa stii ca Mihai si Dan vor sa te trezeasca
(asta adormit nu pricepea ce i se intampla)…
-…Dar eu am venit sa-ti spun ca nu-i las!
-AAAAAAAAAA! VA ARUNC PE TOTI PE GEAM!

si urma “marea alergatura” pana dincolo in camera si traditionalul incuiat al usii, ca Popa-Seriful-Gelu deja era nervos si ne-ar fi luat la ciolaneala pe toti. facea un tambalau cand era trezit de numa-numa, poate de asta ne si placea asa de tare de el. L-am tinut intr-o noapte pana pe la 2 cu treziri din jumate in jumate de ora, nici nu pot povesti ce nebunie a iesit.

Ma gandeam acum, oare ce naiba mai face Gelu, mai are cine sa-l trezeasca? Nevasta-sa nu cred ca are tupeu. Nu i-o fi dor de noi? Trebuie sa recunoasca ca eram foarte creativi cu metodele de trezire… :)