Azi dimineata (ma rog, nu era dimineata si pentru restul muritorilor, m-am trezit pe la pranz) m-am ridicat din pat cu gandul la cereale. Insant mi-a fugit gandul la ce mancam in copilarie. Ce puteam alege mai bun decat Nesquick? Fuga la magazin. Sperietura mica dupa ce mi-a zis vazatoarea ca face 8 lei. Sperietura mai mare cand am constatat ca urmaza sa primesc rest in monede. Injuratura scurta printre dinti. Fuga inapoi acasa. Icalzit lapte. Turnat in castron.
Toate bune si frumoase pana cand am desfacut punga de cereale si m-am trezit cu o jucarie in castronul cu lapte. Dupa injuraturile de rigoare am descoperit ca pe pachet scria mare ca primesc gratis o masinuta de curse. Bun, scria prea mare ca sa observ.
Daca tot am dat in mintea copiilor, zic sa ma si joc cu ea. O analizez, caut instructiuni, nimic. Nu trebuie asamblata, dar are o tona de prostii care trebuie lipite pe ea.
Baaaa, astia sunt nebuni? Dupa ce masinuta e incredibil de mica, am abtibilde si mai mici pe care trebuie sa le lipesc?!? Poate indemanarea de a lipi chestii nesuferit de mici pe obiecte minuscule moare o data cu varsta sau cu ingrosarea degetelor, dar mi-a trebuit jumatate de ora (mi s-a racit si laptele intre timp) ca sa “fac” jumatate de masinuta. Aaaaarrrrrgggghhhh. Imi trebuia o penseta si o lupa…
Jucaria aia sigur e adresata copiilor? Regula cu “nu produce chestii pe care copiii le pot inghiti” nu se aplica si la jucariile Nesquick? Macar la abtibilde, zic. Dupa ce ca e tortura lipitul abtibildelor, se pot si inghiti fara probleme.
O poza alaturi de alte obiecte din bucatarie ca sa va faceti o idee cat de mica e nenorocita masinuta de curse:
Blah, nu mai iubesc cerealele Nesquick.
Sa nu uit, maine dimineata sunt la Radio Guerilla » « Feluri de critica
8 comentarii · Comenteaza »