de ce? blog

Sincer, am vrut sa pun tot articolul dupa tagul “more”, astfel incat sa-l vada intreg doar aia 250 de oameni abonati la feedul full. Dupa “more” urma o poza de gen “hahaha (hahaitul basescian) – credeti ca dupa reguli merge?”, atat. M-am razgandit. Tema merita nitel mai multa atentie.

Sa incepem. Exista reguli

OK. Exista reguli si regulile sunt bune. Nu incape indoiala.

Regulile sunt spuse/emise de oamenii care sa pot sa le creeze. Regulile sunt spuse de oameni cu experienta, oameni care au reusit sa vada ce e ala succesul si ce e ala esecul, oameni care au reusit sa faca ceva ce conteaza – vorba lui Adrian Soare: aia care nu stiu ce e esecul nu au cum sa stie nici ce e ala succes. Regulile sunt facute de oameni care au experimentat.

Dar, ba, oameni buni. Regulile sunt reguli, nimic ma mult. Regulile nu sunt retete de succes! Sunt doar cateva idei canalizatoare. Sunt, daca vreti, niste directii generale. Regulile, mai ales pe interneti, nu omoara creativitatea, identitatea, cel putin nu ar trebui, regulile duc creativitatea spre o forma care o poate pune in valoare.

Pentru ce sunt regulile

Regulile sunt facute, cumva, ca sa puna creativitatea in valoare, sa-i dea o dimensiune, o forma. Fara exercitiul personal, fara spiritul creator regulile sunt nimic. Sunt ca “reteta” americana: corporatie, 9 ore de munca cu una pauza de masa, SUV pentru familie, casa cu 6 camere in suburbie, o plasma de 120” si o pensie cu asigurare medicala.

OK, asta e deja o regula complexa. Bun, dar daca o urmezi exact spre asta mergi, EXACT spre asta mergi, si asta daca reusesti sa te robotizezi pe cat e necesar. Nimic mai mult sau ma putin. Well, e si asta un ideal…

Regulile sunt prost intelese

Spre exemplu o regula SEO veche de mai bine de cinci ani, dar inca valabila, zice “cuvinte chie in titlul paginii” – IMOBILIARE TIMISOARE, IMOBILIARE TIMISOARA, IMOBILIARE TIMISOARA. Ce plm? Nu inseamna ca respecti regula, inseamna ca doar ai inteles-o prost, chiar daca iti spunea toti pasii. Sa tinesti pensia si asigurarea medicala la 50 de ani nu inseamna ca trebuie sa muncesti cate 9 ore dupa alte 9.

La fel nici regulile de genul “sa scrii posturi in stilul asta” nu inseamna sa scrii TOATE posturile asa. Sa scrii numai topuri, sa scrii numai reviewuri si toate posturile sa aiba forma AIA.

Blogurile nu sunt siteuri

Sa ma scuze Andrei si Cristina, dar Bookblog si Monden.info nu sunt bloguri – alea sunt deja niste siteuri complexe- nu ca asta ar fi rau. Sunt siteuri construite e platforma WordPress care au derivat din cate un blog. Erm, doar Monden.info.

Spre deosebire de site-uri “normale”, blogul are ceva special, pe langa interactiune, blogul abunda de personalitatea autorului, fara o personalitate in spate nu e nicio diferenta intre un site cu informatii diverse (sau pe o nisa, oricare ar fi ea) si un blog.

Blogul e defenit de autor

Oricat s-ar bate eCostin, blogul nu e definit de continut. Reamintesc princiipiile comunicarii de masa, care, oh, se aplica atat de bine la bloguri, pacat ca nu ne dam seama – valoarea unui blog e data de continut, dar e doar a cincea partea din factorii de decizie care fac un blog sa fie citit sau nu.

Autorul, stilul lui de a fi, de a scrie, poate de a manipula, conteaza. Bun, daca avem deja niste reguli clare pentru comunicarea de masa, de ce sa nu le folosim? Sa le folosim, zic, sunt bune, dar autorul a atras cititori in prima faza, autorul conteaza.

Zoso sau Subictiv sunt modele bune. Nu s-au apucat sa citeasca reguli si principii de blog prin 2000-ceva sau cand au inceput, au scris cum le-a venit. Da, intre timp au vazut ce si cum se poate scrie mai bine si si-au cizelat scrisul, dar asta e: ei si-au cizelat scrisul .

Un exemplu mic

Am facut acum vreo 2 zile intr-o mare bascalie, pentru ca plictiseam sa ma ascund de un potential client si sa ma dau drept strut, sa-mi ascund telefonul in nisip, un sidelog si un LOLplace (sau loc de inrebari). Nu mi-a trecut prin cap sa le monitorizez din prima, abia ieri pe dupa-masa mi-a venit ideea. Am stans pe fiecare pana la ora 0 (12 noaptea) cate 500+ unici. O dupa-masa. O dupa-masa in care am ras cat pentru ultimele 2 saptamani. N-am avut reguli, nu m-am ghidat dupa nimic, doar am ras. Atat.