58 articole din luna ianuarie 2010

NOTA: Pe aceasta pagina vei gasi doar un fragment din articol, fara imagini, pentru articolul complet click pe titlu. (Ordonarea e dupa data)

Marea criza regionala a hartiei igienice

Imediat cum si-au deschis portile in noul an, magazinele timisorene au ramas fara hartie igienica. Magia sarbatorilor a facut ca nevoia de hartie igienica sa depaseasca cu mult stocurile existente, astfel incat la 2 ore de la deschiderea primului magazin hartia igienica lipsea deja de pe rafturi. Chiar si sarbii au luat cu asalt magazinele timisorene, lansandu-i pe banateni in fundul gol. Gol si murdar.

Cumparam tot ce am fi luat si la noi: de la apa minerala la hartie igienica si dulciuri, mezeluri, fructe, panificatie. De exemplu, imi plac foarte mult prajiturile de la Real”, a declarat Slavomir, un sarb dintr-un sat din apropierea granitei.

Bineinteles, asta nu e o stire. Adica nu e o stire pe bune, dar ar fi putut fi una – nu ca “3 sarbii cumpara si din Timisoara, ca li se pare mai misto”, cum zice Financiarul.

via @tomatacuscufita

(1 comentariu)

Rezolutia mea pentru 2010

Ramane ca si cea pentru 2009:

1280x1024

(11 comentarii)

2012 – un subiect dulce pentru toata lumea

2012 filmul a facut avut succes. A fost promovat bine, s-a vandut bine. Acum parca toata lumea vrea sa profite de promovarea facuta.

Cand spun toata lumea ma gandesc in stilul “inclusiv National Geographic”. Promo-ul documentarului 2012: “Calendarul mayasilor se inchie brusc in 2012 [..] s-a facut si un film despre asta”.

WTF? Daca s-a facut un film… atunci ce? Ala e musai subiect de documentar? Damn, baby, daca si National Geographic s-au prostit…

(7 comentarii)

Idei pentru un sidelog?

Aseara mi-am tras un cont de Tumblr pentru o joaca de-a sideblogul.

Idei, comentarii?

  • E bine/rau
  • N-o sa ai timp, ba!
  • Vezi poate o sa postezi mai mult ca aici
  • O sa inunzi Twitterul
  • Tumblr sux
  • Tumblr ftw!
  • Mai bine WordPress
  • De ce nu tot aici?
  • E bine ca separi continutul

…altele

(8 comentarii)

Asta inseamna sa traiesti in Timisoara

Eu i-as fi spus “O intamplare draguta de Revelion”, dar dupa ce i-am povestit unui prieten, mi-a replicat foarte sincer “Asta inseamna sa traiesti in Timisoara” si cu titlul asta am ramas.

Se intampla in seara de 31 pe la ora 9. Se facea ca ma indreptam impreuna cu Mihai (prietenul din liceu cu care ma intovaraseam la trezit de popi) spre casa in care se tinea cheful de pomina dintre ani.

Ploua mai infernal ca in poezia lui Stanescu afara si amandoi, ca doua doi drumari surpinsi de ninsoare in mijlocului lui decembrie, incaltati in bascheti usori de toamna, paseam ca lebedele printre balti mai mici si baltoace mai pline.

10 minute prin ploaie ne-au fost suficiente sa ne umezim la ciorap ca doua virgine in prag de discoteca sau camin cultural. Ajunsi la bulevard, am falfait de sub umbrele din aripi si am gasit un taxi galben in care am sarit fara sa ne mai uitam la indicativ, la firma sau la tarif. Buun. Cald si bine. Ce mai conteaza firma?

Acum toata lumea stie ca taximetristii sunt prietenii mei, nici asta n-a fost mai prejos. Am inceput sa-l mistocarim selectiv pe Mihai. Ba eu, ba taximetristul. Mihai foarte afectat de proaspata despartire de prietena. Termenul proaspat aparent variaza intre o saptamana si 6 luni. Am ras bine cu tipul, de altfel om serios, la vreo 50 de ani, cu nevasta si cozonac de Craciun acasa.

Pe drum am mai pescuit un prieten. Am ras cu taximetristul si cu cel de-al doilea tot de problema lui Mihai. Eh, si dupa ce am traversat juma’ de oras am ajuns la destinatie. Ne-am urat la multi ani, distractie si toate cele cu taximetristul, de parca ne stiam de juma’ de viata, nu de jumatate de ora, am platit, am verificat sa nu uitam umbrelele si am coborat. mai mult →

(20 comentarii)