Aseară am mai pierdut 2 ore și jumătate doar pentru a mă enerva și a afla că s-ar putea să-mi văd telefonul întreg abia anul viitor. “S-ar putea” e expresia cheie.
Să povestesc povestea de la început.
Începutul începuturilor vine cu moartea subită a accelerometrului pe al meu Samsung Galaxy S (White, hehe). L-am scos din husă într-o dimineață, m-am îndreptat spre tron (aveam de gând să tronez vreo jumătate de oră pe interneți) și am constatat că în mod extrem de sec accelerometrul nu mai merge.
Ecranul nu se mai rotește
Nicio aplicație nu reacționează la rotire, jocurile bazate pe înclinarea telefonului nu simt nicio mișcare. Nimic. Am încercat să-l recalibrez din meniu. Nimic. Am încercat să-i dau un restart. Nimic. Apoi, sictirit, am zis că pot trăi și doar cu ecran orientat în mod portret pentru o perioadă. Se întâmpla acum 2 luni.
A venit moartea bună
De astă dată într-o seară. L-am scos din buzunar după câteva ore lipsite de interacțiune. Surpriză. E mort. Mă rog, paralizat. Ecranul aprins, butoanele fizice aprinse, lipsă totală de răspuns la vreo comandă. S-a rezolvat doar cu scoaterea bateriei.
Surpriză mare a venit când după repornire era gol. Nu în sensul “fără haine”, ci “fără date”. M-a întrebat de contul de Google, de Facebook, de Twitter, iar apoi m-a întrebat dacă vreau să-mi import agenda. What???
Am apăsat “nu” doar ca să mă asigur că nu face telefonul mișto de mine. Nu făcea. Tot ce era salvat în telefon dispăruse. Agenda din memoria lui, agenda importată, mesaje, istoric apeluri. TOT. Chiar și setările de internet. Asta se întâmpla acum 2 săptămâni.
mai mult →
