Scriam și mai demult – nu mai știm să ne exprimăm în fraze, am învățat și continuăm să învățăm să ne exprimăm în propoziții cît mai scurte. Am învățat să ne reducem ideile, trăirile, experiențele și opiniile la cîteva sute de caractere. Twitter-ul a fost cel care ne-a învățat cel mai prost. Ne-a învățat cu cele 140 de caractere. Eram obișnuiți cu cele 160 din SMS, acele 160 de caractere care nu s-ar fi măsurat nici cu lungimea primei fraze a unei scrisori pentru cei de demult, dar în care noi am reușit să declarăm dragostea sau sfârștul unei relații din mijlocul anilor 2000.
Trăim în și între propoziții scurte. Uneori atât de scurte că uitîm să mai punem punct. Comunicăm, cum s-ar zice, eficient, dar uităm un lucru. Uităm de uitare. Uităm că platformele sociale care ne învață să comunicăm scurt nu au memorie, la fel cum nu avem nici noi pentru orice idee scurtă auzită în treacăt.
Verba volant, scripta manent nu se aplică în internet. mai mult →
Nu știu cum, dar, repede, în mai puțin de 2 ani, pe mai toate blogurile ale caror autori se tratează cumva profesionist subiectele s-au transformat din sfaturi despre blogging în sfaturi despre social media si PR.
