La sugestia unui prieten am făcut o pagină specială pe blog cu componente vechi de calculatoare pe care le caut.
La modul simplu: caut plăci video 3dfx, dar și alte câteva componente.
Primesc și sugestii de jucării interesante.
NOTA: Pe aceasta pagina vei gasi doar un fragment din articol, fara imagini, pentru articolul complet click pe titlu. (Ordonarea e dupa data)
La sugestia unui prieten am făcut o pagină specială pe blog cu componente vechi de calculatoare pe care le caut.
La modul simplu: caut plăci video 3dfx, dar și alte câteva componente.
Primesc și sugestii de jucării interesante.
Am rămas pe vechiul hard disk de 250GB Western Digital de vreo 2 ani deja. Merge încă foarte bine, n-are bad-uri, n-a primit prea multe reinstalări de sistem (vreo 4 cred), dar de vreun an deja rămân constant fără spațiu pe el.
Am rămas cu el în speranța că se vor ieftini mult SSD-urile. S-au ieftinit, dar nu destul pentru a-mi permite unul de mare capacitate. N-o să dau peste 6000 de lei pe un SDD de 500GB prea curând. Îmi fac un sistem performance complet de banii ăștia.
Se știe că drive-ul (nu mai merge expresia “disk drive”, că nu toate sunt discuri acum) e cea mai lentă componentă dintr-un sistem modern și parcă aș tânji după un plus de performanță, dar problema mea actuală e spațiul.
În momentul de față jocurile și programele îmi oupă cel mai mult spațiu, nu pozele sau filmele. Nu pot fi considerat gamer înrăit, dar îmi place să mă închid în casă câte un weekend și să joc până la saturare. Deci am nevoie de spațiu ȘI performanță. Oscilez așadar între 2 jucării pe care să mi le fac cadou de Crăciun sau de ziua mea. (ce mi-e 25 decembrie, ce mi-e 1 ianuarie?). mai mult →
Din punctul ăsta de vedere Lightroom-ul e o porcărie. Nu-ți permite să-ți rearanjezi pozele în ordinea în care vrei tu, decât dacă-l fentezi.
Debifezi opțiunea Include Photos from Subfolders (chiar dacă nu ai niciun subfolder în cel im portat!!) din meniul Library și abia atunci îți apare opțiunea de “user sort” și pozele pot fi aranjate după bunul plac. Câh!
Un tutorial mai lung aici.
De vreo două zile Windows-ul mă tot bate la cap cu bateria: că a luat-o dracu, că să-mi iau alta, din astea, deși încă ține vreo 2 ore.
Zic ok, hai să caut oferte de baterii noi. Sun la Genesys, unde am mers să-mi și repar laptopul în garanție, îmi explică faptul că bateria e un fel de consumabil și că nu are garanție decât un an, înjur în gând, dar îi rog să-mi trimită totuși o ofertă.
100 de dolari, deci vreo 310 de lei, bateria de 9 celule. Buuun.
Să mă interesez și la alții, zic. Nu pot să accept prima ofertă fără să văd și altele. Caut și pe emag deci… mai mult →
Au trecut deja două luni de când autentificarea de bază a fost scoasa din API-ul Twitter pentru a fi înlocuită exclusiv cu OAuth și încă nu există o soluție bună atât pentru utilizatori cât și pentru developeri pentru folosirea Oauth în aplicații open source.
Care e problema: Oauth necesită pentru atentificare un consumer secret key care poate fi obținut DOAR prin înregistrarea unei aplicații.
Bun. Și dacă faci aplicații open source (Twitter SP2) ce faci? Distribui consumer key-ul tău alături de cod, ca să-l poată pescui orice spammer, doar ca să-ți găsești aplicația banată de Twitter în câteva zile? De encriptat nu-l poți encripta, că ai nevoie de key în clar.
Sau îți pui toți utilizatorii să se ducă frumușel să înregistreze o aplicație (ca să primească un consumer key), după care să treacă acel consumer key în aplicația ta, după care să o autorizeze? Nu mai bine îi rogi să-și facă singuri aplicația?
Era vorba că o să existe o metodă prin care aplicațiile open source să-și poată înregistra sub-aplicații (child-apps), ca să nu fie nevoite să distruibuie consumer secret key-ul și nici să-și chinuie utilizatorii inutil. Era vorba. Suntem la mijlocul lui octombrie și încă nu există soluții viabile.
Bine că avem noul Twitter…
Vezi si cautarea: Tehnica