61 articole care contin Amintiri

NOTA: Pe aceasta pagina vei gasi doar un fragment din articol, fara imagini, pentru articolul complet click pe titlu. (Ordonarea e dupa data)

Cum sa-ti ascuti cutitul la bloc

Aseara, povestind nazbatii despre si cu vecinii, la Arad, mi-am adus aminte de o metoda geniala de a ascuti cutitele din casa (neaparat toate, sa dureze juma’ de ora cel putin):

Cu flexul!

Dar la modul: gaseste unul mare si zgomotos (in genul celor cu care se taie betoane si tevi comuniste de metal), pune-l pe jos in bucatarie, pe gresia tremuranda (de placere, evident) si da-i drumul – asigura-te ca si duminica, iar ora trecuta de 9. Ca pas obligatoriu: tragi apoi o fuga pana jos, daca nu se aude de pe partea cealalta a blocului nu e bine. Trebuie gasit un flex mai mare!

Actiunea propriuzisa e simpla: Dupa ce s-a gasit cel mai mare flex pe care il au prietenii si prietenii prietenilor instalatorilor pe care ii stii, iei cutitele pe rand si le polizezi cat se poate de incet si cu grija.

Daca nu te pricepi, mai mult →

(10 comentarii)

Bassul si vodka

Toamna 2005. Plina sesiune (de restante). Motiv de chef – inexistent. Se da sfoara’n in tara ca “Dan tine chef” – toata lumea confirma prezenta. Partea proasta e s-a adunat lumea in asa hal incat la un moment dat ne-am dat seama facand o lista ca urmeaza sa fim 29.

Unde naiba sa bagi 29 de oameni intr-un apartament de 4 camere? “In baie”, imi tot raspundea un prieten la intrebarea retorica. Intr-un final am aranjat lista astfel incat sa fim vreo 22-24 maxim (cu tot cu prietenii prietenilor).

Cum exista doua scopuri mari si late la chefuri – sa te imbeti sau sa te combini – iar eu imi aminteam cumva ca prin ceata ca dupa cheful precedent, cand alesesem sa ma combin, m-am trezit dimineata cu o durere de cap si o necunoscuta cam grasa in brate – am zis ca vreau “doar sa ma fac varza” in seara respectiva.

Diversitatea e cheia unei betii crunte (asociata cu mahmureala de 10ore), asa mi-am facut cateva cocktailuri cu tot ce se gasea mai dur si urat mirositor prin casa.

Ora 3 dimineata, spre 5, poate era 4, nu conteaza. Stau de povesti cu un tip dintre aia care erau disperati la vederea alcoolului sau femeilor – de ziceam eu ca-s popi – analizam cine si cat a baut. Ce-mi trece mie prin cap? Cine nu a baut deloc…
- Auzi, muzica a baut ceva in seara asta?!?
El, ferm convins:
- Sigur nu, as fi vazut-o! mai mult →

(4 comentarii)

Studentii si cardul

Ce face un student daca nu are bani? Se intreaba daca a mai ramas ceva pe card. Si daca are card la BRD, are mai putin de 10RON pe el si aia e suma minima pe care o poate scoate? Eh, treaba se complica.

Acum vreo 4 ani. Eram cu Ovi prin Complexul Studentesc, evident, fara tigari. Ceva bani primeam amandoi abia a doua zi. Isi aminteste asta ca mai are ceva pe card, card de la BRD, evident. Vreo 6 sau 7 lei – dar destui pentru tigari si vreo 2 beri. Tigarile erau in jur de 2 lei pe atunci, iar pe terasa la Gulliver o bere la halba facea vreo 13 mii (in lei vechi). Un deliciu, nu altceva.

Cum scoatem noi banii aia? Cum ne folosim de ei? Magazine care sa aibe POS existau mai rar… Stam noi si ne tot gandim cum sa facem, cand ii vine lui ideea geniala:
- Ba, hai la banca!
- Daca scoti banii de la banca iti iau astia comision mare si nu mai raman bani si de bere.
- Ah, nuuu, o sa vezi…

Ajungem la banca, Ovi isi trage figura umila pe chip si se indreapta spre ghiseu: mai mult →

(20 comentarii)

Si bravul CD a spus: Bum!

Povestea tragi-comica a CD-ului buclucas sau cum a explodat un CD in unitate, la modul foarte propriu. Poze atasate, desigur. :)

A fost o data ca niciodata un mesaj pe Twitter de la Craiul de Cluj Andrei Crivat, si acel mesaj zicea de un kit de instalare pentru Need for Speed 2 Second Edition. Craiul de Cluj devenise nostalgic, cum toti devenim cand ne amintim de cate un joc grandios din anii trecuti, si nu in ultimul rand – nerabdator. Isi dorea asa de tare jocul incat a promis recunostinta vesnica gasitorului.

Tot in acele vremuri, exista pe lume, in Imparatia de Timisoara, un mare blogger, amigo cu marele Crai de Cluj. Cum a vazut el mesajul pe Twitter a ramas impresionat si si-a spus ca nu-si poate lasa amigo-ul la nevoie. A pornit o mare campanie de cautare printre cele 3 bulkuri cu CD-uri de jocuri vechi.

A cautat pentru 3 minute intregi in toate bulkurile, CD-urile si-au schimbat pozitia, praful s-a ridicat pana aproape de tavan, plasticul carcaselor a trosnit gentil sub atingerea grabita, si legea lui Murphy s-a aplicat din nou: a gasit CD-ul buclucas fix in ultimul loc in care l-a cautat.

Imediat cum CD-ul a fost gasit, bloggerul de Timisoara a ordonat sa fie introdus in DVDRW si sa inceapa copierea jocului. Dorinta lui era lege, asa ca toate s-au intamplat mai repede decat ai spune un-cuvant-a-dracului-de-lung.

Ce nu stia Craisorul de Timisoara a fost ca CD-ul cu NFS2 era din garda veche (era de vreo 10 ani in slujba Imparatiei) si nu era obisnuit cu viteza asta moderna (gen 52x). Zbaterile au inceput. Cavalerii in armuri stralucitoare (DVDRW) au inceput sa scoata informatii din vechiul CD, el s-a impotrivit cat a putut. mai mult →

(12 comentarii)

Sfaturi din gara

Gara de Nord, Bucuresti, inca o ora si ceva pana pleaca trenul meu. Caut un loc pe terasa la Mac, nu gasesc decat o masa mai goala – un tip citea ziarul. Ma lasa sa stau. Eu citesc online, el offline, mai comentam in rastimpuri amuzati stirile.

O voce seaca anunta prin difuzoarele din gara ca rapidul de Constanta intarzie 95 de minute (!!!). Tipul incepe sa rada. Incep eu comentariile:
- E trenul tau?
- Da, vin niste prieteni de la mare si am promis ca-i astept.
- Ups, nasoala promisiune.
- Stii care e partea amuzanta? Acum 5 minute anuntasera ca intarzie 45 de minute, acum cica 95. Tu ce tren astepti?
- Rapidul de Timisoara, pleaca in vreo 50 de minute.
- O sa fim ceva timp colegi de masa. :) Eu stau deja de vreo ora aici… ma mint astia in ultimul hal cu intarzierile.

Mai trece vreo jumatate de ora cu tot felul de discutii si bancuri, aceasi voce seaca din difuzoare anunta rapidul de Constanta la peron. Colegul de masa, foarte vesel:

- Mai, s-o fi teleportat…
- Poate au gresit astia anuntul, ma distrez eu pe seama lui.
- Cum ar fi, ma duc sa vad. Erm, acum sa nu mi-o iei in nume de rau, nu am nimic cu tine, dar sper sa nu ne mai reintalnim la masa asta :))

Se ridica amuzat, da sa plece, dar se mai intoarce o data catre mine: mai mult →

(18 comentarii)

Vezi si cautarea: Amintiri