“Don’t worry, be happy” – Bobby McFerrin, primul videoclip pe care l-am vazut de cand ma stiu, melodia care mi-a ramas in minte pana astazi, enuntul (original de Meher Baba) care ulterior mi-a devenit motto in viata si in dragoste.
Cred ca se intampla prin toamna anului 1990, pana atunci televizorul insemna pentru mine doar “Testoasele Ninja” de la ora 7 si Teleenciclopedia sambata seara: am deschis televizorul cu o ora inainte de programul meu (dupa ce dadusem in inocenta mea ceasul inainte ca sa inceapa desenele) si… era muzica.
Era pentru prima data cand auzeam muzica de la televizor (alta decat imnul de stat la inceput si sfarsit de program ori “Tezaur Folcloric”), ce mai – era primul videoclip. M-a fascinat pur si simplu melodia. Eram la gradinita, clasa de engleza, grupa mare, stiam sa spun cum ma cheama si cati ani am, dar nu am inteles nimic din melodie. Suna totusi atat de bine incat nu m-am putut dezlipi de televizor pentru a o intreba pe mama ce spune “domnul acela colorat, care danseaza caraghios”. Eram vrajit. mai mult →
