Eram mic de tot, sa fi avut vreo 5 sau 6 ani, cand am auzit pentru prima data expresia de odihna prin munca. Am mai tot auzit-o de atunci, dar nu am inteles-o pana de curand.
Cum am auzit de odihna mentala prin munca. Se intampla intr-un weekend. Mama lucra de ore bune la un proiect, trebuia sa fie gata pana la inceputul saptamanii. La un moment dat o vad ca se ridica de la birou ca sa faca curatenie prin casa, era obosita. Foarte curios din fire, neintelegand cum vine asta, o intreb ce face, de ce nu isi continua munca, de ce nu termina hartiile, la care ea imi raspunde foarte linistita ca se odihneste. M-a nedumerit raspunsul si mi-au trebuit ani buni ca sa-l inteleg.
Acum vreo cateva luni, prin primavara, lucram intens la interfata de administrare a unui site. Aveam deja ore bune de cand nu ma desprinsesem din fata monitorului, gandeam totul in if elseif else, numarand in gand optiunile si evaluand cel mai simplu si scurt mod de scriere a codului. Chiar si cat ma ridicam sa beau un pahar de apa analizam mental taskurile de indeplinit. mai mult →
