Am observat de-a lungul timpului ca oamenii astia mai intreprinzatori din fire habar nu au sa vorbeasca cu un potential investitor, adica ala de la care ar vrea timp, bani sau suport in general, se entuziasmeaza asa de tare incat uita ca tocmai de investitori au nevoie pentru “a face succes”.
Indiferent daca dezvolta un proiect social, incearca sa organizeze o conferinta, se chinuie cu un start-up online, dezvolta un serviciu gratuit ori platit, au o mare idee, majoritatea intreprinzatorilor au nevoie de suport (moral, financiar, de imagine, nu conteaza), dar habar nu au sa le vorbeasca despre proiect oamenilor care le-ar putea oferi toate astea, investitorilor.
Cei mai multi ajung sa dea vina pe “rautatea oamenilor” in urma unui insucces, cand de fapt greseala e tot a lor.
Prima regula: pune-te in pielea investitorului
Indiferent cat de entuziasmat ai fi de ideea ta, nu poti avea pretentia de la oamenii neimplicati sa fie la fel. Apoi, oricat de mult ar insemna proiectul pentru tine, nu inseamna ca si pentru ceilalti inseamna acelasi lucru.
Daca esti student, dezvolti un proiect studentesc, de exemplu, si vrei sa-l prezinti unui investitor, nu-i vorbi prea mult despre ce avantaje ar aduce proiectul tau studentilor si cum ideea ta va revolutiona viata studenteasca, pentru ca nu-l intereseaza. Investitorul va fi interesat de ce avantaje ii aduce lui sustinerea proiectului. mai mult →
? Exprima mult mai bine starea mea. La fel si un 
sau 
