Nu pentru minunata regie, nici pentru scenariul amuzant si lungit pe zeci de episoade, nici macar pentru figura vesnic trista a actritelor, care probabil au invatat sa arate la fel si in realitate, nu, ci pentru ca oamenilor le plac dramele.

Ce e culmea? Oricat de proasta ar fi o telenovela se vor gasi cativa care sa o urmareasca, iar oamenii aia nu sunt neaparat prosti!

Din fericire pentru telenovele, oamenii care le urmaresc au destula fantezie pentru a umple golurile dramelor afisate pe ecran. Fantezia face ca dramele sa fie completate cu bucati din viata lor, astfel ca se pot identifica in personaje si isi pot privi bucati din propriile drame, dar fara sa fie afectati. Fiecare privitor vede altceva intr-o telenovela, se identifica cu un alt personaj – de aia si exista cu zecile: sa ai de unde alege.

E mai usor sa privesti drama altuia, sa te identifici cu ea si sa speri ca intr-un oarecare episod sa o vezi rezolvata, decat sa incerci sa-ti traiesti propria viata, cu propriile drame si sa lupti intru rezolvarea lor.

Bun, se naste o alta intrebare: de ce ai vrea sa traiesti viata altuia, intr-un fel de fantezie cu bucati din viata reala, identificandu-te cu un oarecare personaj plangacios? Simplu. Din comoditate, e mai usor sa te minti ca vei invata ceva dintr-o drama, daca o traieste altul pentru tine.

(12 comentarii)